La Lungești, diferența dintre ce trebuie făcut și ce poate fi susținut din buget a ajuns să apese tot mai tare pe administrația locală, unde proiectele continuă pe hârtie și în teren, dar lipsa banilor și obligațiile de cofinanțare pun în dificultate funcționarea de zi cu zi .
În acest sens, administrația locală a solicitat instituțiilor abilitate ale statului sprijin financiar în valoare de aproape 3 milioane de lei, bani care ar urma să acopere investiții, proiecte sociale și cheltuieli curente, însă presiunea cea mai mare vine din obligația de cofinanțare pentru proiectele deja începute, unde suma necesară ajunge la 1.791.000 de lei, o sumă care, potrivit primarului, nu există în bugetul local:” „Am în derulare proiecte și nu avem sumele necesare pentru cofinanțare. Situația am făcut-o cunoscută, am o listă clară cu 1.791 de mii de lei pe care trebuie să îi punem noi. Sunt bani pe care trebuie să îi asigurăm pentru proiecte reale, nu sunt lucruri făcute pentru mine personal, sunt investiții pentru care am atras fonduri externe pentru localitate. De unde îi luăm și cum îi dăm, asta vreau să mi se spună clar ”, explică primarul, într-un ton care arată mai degrabă apăsare decât revoltă.
Din totalul solicitat, peste 1,7 milioane de lei sunt destinați proiectelor de infrastructură, acolo unde intră rețeaua de gaze, modernizarea iluminatului public și lucrări la școala din Dumbrava, alte aproximativ 460 de mii de lei merg către proiecte sociale și servicii, inclusiv îngrijirea la domiciliu pentru persoane vârstnice și centrul „Sf. Maria”, iar 700 de mii de lei sunt necesari pentru funcționarea de bază, adică salarii și plata asistenților personali ai persoanelor cu dizabilități.
Primarul nu evită să spună că presiunea nu vine doar din investiții, ci din faptul că bugetul curent nu acoperă nici cheltuielile de funcționare până la finalul anului, iar acest lucru schimbă complet modul în care o primărie își poate organiza activitatea:
„Eu nu o să mă împrumut pentru cofinanțare, nu fac acest lucru. Să vină cineva să îmi spună concret cum pot să fac, de la Guvern, să vină aici, la Lungești, să vadă exact situația. Pe lângă toate acestea, bugetul de anul acesta este neașteptat de mic, nu acoperă nici salariile, nici întreținerea. La partea socială, pentru persoanele cu dizabilități și însoțitorii lor, avem minus 500 de mii de lei. Ni se spune să punem din bugetul local diferența, dar care buget ?”, spune Costea, fără să ocolească problema.
Situația este cu atât mai complicată cu cât veniturile proprii sunt reduse, pentru că baza economică a comunei este aproape inexistentă, primarul explicând că în localitate funcționează doar câteva magazine, fapt care limitează drastic încasările din taxe și impozite: „În comună nu avem agenți economici, avem câteva magazine și atât. Din aceste venituri trebuie să ținem totul. Cu bugetul actual, cheltuielile de întreținere pot fi duse cel mult până în luna septembrie. După aceea nu știu ce facem. Nu putem să mai întreținem spațiile verzi, nu putem cumpăra lemne pentru școli și grădinițe, nu avem bani pentru combustibil sau consumabile simple. Astea sunt lucruri de bază, nu sunt investiții mari ”, explică acesta.
Problema nu se oprește aici, pentru că blocajul financiar a început să afecteze și programe concrete, cum este masa caldă pentru copii, unde datoriile au depășit 100.000 de lei, iar serviciul a fost oprit: „Nu ni s-au alocat bani pentru masa caldă, suntem deja în aprilie și ne apropiem de luna mai, avem datorii de peste 100 de mii de lei la firma care aduce mâncare, motiv pentru care am sistat acest serviciu. Dacă nu sunt bani pentru români, să ni se spună clar, pentru că așa nu se mai poate închidem și plecăm toți din sat ”, spune primarul.
În același timp, Costea atrage atenția asupra unei probleme pe care o consideră ignorată complet, cea a resursei umane din administrație, unde salariile au rămas la nivelul anului 2019, iar presiunea pe angajați este din ce în ce mai mare: „Salariile sunt foarte mici, nu s-a mai făcut nicio majorare de șase ani. Ni se spune să reducem, să externalizăm, dar dacă eu dau afară oamenii și iau firme, costurile cresc enorm. Avem patru băieți care fac de toate, conduc microbuzele, cosesc, repară, întrețin, iar salariul lor este de aproximativ 3000 de lei. Dacă iau o firmă pentru aceleași lucrări, ajung la 10.000 de lei pe zi. Unde este economia ?”, întreabă acesta.
Primăria funcționează cu un aparat redus, fără viceprimar, fără consilier personal și fără jurist angajat, iar serviciile sunt acoperite de un număr mic de oameni care gestionează toate domeniile, de la contabilitate la asistență socială și taxe: „Asta este echipa. Nu avem mai mult. Și totuși trebuie să facem față tuturor cerințelor. La persoane cu dizabilități avem deja restanțe, suntem în urmă cu o lună. Dacă avem bani, plătim, dacă nu, nu avem de unde. Știu că sunt oameni bolnavi, dar nu pot inventa bani ”, spune primarul.
Dincolo de dificultăți, amintim că localitatea Lungești a trecut printr-o schimbare majoră în ultimii ani, cu investiții în infrastructură, școli, servicii și utilități, iar diferența față de trecut este vizibilă, însă tocmai aceste rezultate pun acum presiune pe buget, pentru că fiecare proiect atras vine cu obligații financiare pe care bugetul local nu le poate susține singur .
„Am atras fonduri europene pentru sute de proiecte și nu este ușor să le obții, pentru că sunt hârtii peste hârtii, drumuri nenumărate și nopți nedormite, iar pentru toate acestea s-a muncit mult. Nu demult, în localitate nu aveam asfalt, nu aveam apă, școlile erau într-o stare foarte proastă, astăzi avem școli, grădinițe, drumuri, utilități, sală de sport și centru de zi, însă toate acestea vin cu obligații și trebuie susținute. Dacă nu există sprijin și dacă nu există soluții clare, administrațiile locale nu pot duce singure toate aceste responsabilități. Unde ne îndreptăm ?”, spune Tiberiu Costea, lăsând deschisă o întrebare care nu mai ține doar de Lungești, ci de modul în care este susținută administrația locală în ansamblu.